Home / Romanian / Biblia Cornilescu / Web / Zaharia

 

Zaharia, Chapter 11

  
1. Deschide-ţi porţile, Libanule, ca să-ţi mănânce focul cedrii!
  
2. Vaită-te, chiparosule, căci cedrul a căzut, şi cei falnici sunt nimiciţi! Văitaţi-vă, stejari din Basan, căci pădurea cea nepătrunsă a fost dată jos!
  
3. Păstorii scot strigăte de jale, pentru că li s-a nimicit fala; puii de lei mugesc, căci desişul Iordanului este nimicit.
  
4. Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul meu: Paşte oile de tăiat!
  
5. Căci cei ce le cumpără le taie şi nu se simt vinovaţi. Şi cel ce le vinde zice: Binecuvântat să fie Domnul, căci mă îmbogăţesc! Şi păstorii lor nu le cruţă.
  
6. Căci nu mai am milă de locuitorii ţării, zice Domnul: Ci iată, dau pe oameni, pe unii în mâinile altora şi în mâinile împăratului lor; ei vor pustii ţara, şi n-o vor izbăvi din mâinile lor.
  
7. Atunci M-am apucat să pasc oile de tăiat, în adevăr cele mai ticăloase din turmă. Am luat două toiege: pe unul l-am numit Îndurare, iar pe celălalt l-am numit Legământ. Şi am păscut oile.
  
8. Am nimicit cu desăvârşire pe cei trei păstori într-o lună: sufletul Meu nu-i mai răbda, şi se scârbise şi sufletul lor de Mine.
  
9. Şi am zis: Nu vă mai pot paşte! Cea care are să moară, să moară, cea care are să piară să piară, şi cele ce mai rămân, să se mănânce unele pe altele!
  
10. Mi-am luat toiagul Îndurare, şi l-am rupt, ca să rup legământul Meu, pe care-l încheiasem cu toate popoarele.
  
11. Şi când s-a rupt în ziua aceea, nenorocitele acelea de oi, care au luat seama la Mine, au cunoscut astfel că acesta era Cuvântul Domnului.
  
12. Eu le-am zis: Dacă găsiţi cu cale, daţi-Mi plata; dacă nu, nu Mi-o daţi! Şi Mi-au cântărit, ca plată, trei zeci de arginţi.
  
13. Dar Domnul Mi-a zis: Aruncă olarului preţul acesta scump, cu care M-au preţuit! Şi am luat cei trei zeci de arginţi, şi i-am aruncat în casa Domnului, pentru olar.
  
14. Apoi Mi-am rupt la doilea toiag Legământ, ca să rup frăţia dintre Iuda şi Israel.
  
15. Domnul mi-a zis: Ia şi uneltele unui păstor nebun!
  
16. Căci iată că voi ridica în ţară un păstor, căruia nu-i va păsa de oile care pier; nu se va duce să caute pe cele mai tinere, nu va vindeca pe cele rănite, nu va îngriji de cele sănătoase; ci va mânca din carnea celor mai grase, şi nu le va mai lăsa decât copitele!
  
17. Vai de păstorul de nimic, care îşi părăseşte oile! Să cadă sabia pe braţul lui şi pe ochiul lui cel drept! Să i se usuce braţul de tot, şi să i se stingă ochiul drept!