Marcu, Chapter 14

Bible Confluence - Marcu 14 - Romanian - Biblia Cornilescu - Web
 
 
 
 
Comment!       Comment Disqus!
14:1 După două zile era praznicul Paştelor şi al Azimelor. Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleşug, şi să-L omoare.
14:2 Căci ziceau: Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă tulburare în norod.
14:3 Pe când şedea Isus la masă, în Betania, în casa lui Simon leprosul, a venit o femeie, care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump; şi, după ce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus.
14:4 Unora dintre ei le-a fost necaz, şi ziceau: Ce rost are risipa aceasta de mir?
14:5 Mirul acesta s-ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei, şi să se dea săracilor. Şi le era foarte necaz pe femeia aceea.
14:6 Dar Isus le-a zis: Lăsaţi-o în pace; de ce-i faceţi supărare? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine;
14:7 căci pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, şi le puteţi face bine oricând voiţi: dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.
14:8 Ea a făcut ce a putut; Mi-a uns trupul mai dinainte, pentru îngropare.
14:9 Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va istorisi şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.
14:10 Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la preoţii cei mai de seamă, ca să le vândă pe Isus.
14:11 Când au auzit ei lucrul acesta, s-au bucurat, şi i-au făgăduit bani. Şi Iuda căuta un prilej nimerit, ca să-L dea în mâinile lor.
14:12 În ziua dintâi a praznicului Azimelor, când jertfeau Paştele, ucenicii lui Isus I-au zis:
14:13 El a trimis pe doi din ucenicii Săi, şi le-a zis: Duceţi-vă în cetate; acolo aveţi să întâlniţi un om ducând un ulcior cu apă: mergeţi după el.
14:14 Unde va intra el, spuneţi stăpânului casei: Învăţătorul zice: Unde este odaia pentru oaspeţi, în care să mănânc Paştele cu ucenicii Mei?
14:15 Şi are să vă arate o odaie mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi pentru noi.
14:16 Ucenicii au plecat, au ajuns în cetate, şi au găsit aşa cum le spusese El; şi au pregătit Paştele.
14:17 Seara, Isus a venit cu cei doisprezece.
14:18 Pe când şedeau la masă şi mâncau, Isus a zis: Adevărat vă spun că unul din voi, care mănâncă cu Mine, Mă va vinde.
14:19 Ei au început să se întristeze, şi să-I zică unul după altul: Nu cumva sunt eu?
14:20 Este unul din cei doisprezece, le-a răspuns El; şi anume, cel ce întinge mâna cu Mine în blid.
14:21 Fiul omului, negreşit, Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela, prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el, să nu se fi născut.
14:22 Pe când mâncau, Isus a luat o pâine; şi, după ce a binecuvântat, a frânt-o, şi le-a dat, zicând: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu.
14:23 Apoi a luat un pahar, şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat, şi au băut toţi din el.
14:24 Şi le-a zis: Acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulţi.
14:25 Adevărat vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din rodul viţei, până în ziua când îl voi bea nou în Împărăţia lui Dumnezeu.
14:26 După ce au cântat cântările de laudă, au ieşit în muntele Măslinilor.
14:27 Isus le-a zis: În noaptea aceasta toţi veţi avea un prilej de poticnire; pentru că este scris: Voi bate Păstorul, şi oile vor fi risipite.
14:28 Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galilea.
14:29 Petru i-a zis: Chiar dacă toţi ar avea un prilej de poticnire, eu nu voi avea.
14:30 Şi Isus i-a zis: Adevărat îţi spun că astăzi, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cânte cocoşul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.
14:31 Dar Petru I-a zis cu şi mai multă tărie: Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine. Şi toţi ceilalţi au spus acelaşi lucru.
14:32 S-au dus apoi într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani. Şi Isus a zis ucenicilor Săi: Şedeţi aici până Mă voi ruga.
14:33 A luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan, şi a început să Se înspăimânte şi să Se mâhnească foarte tare.
14:34 El le-a zis: Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneţi aici, şi vegheaţi!
14:35 Apoi a mers puţin mai înainte, S-a aruncat la pământ, şi Se ruga ca, dacă este cu putinţă, să treacă de la El ceasul acela.
14:36 El zicea: Ava, adică: Tată, Ţie toate lucrurile Îţi sunt cu putinţă; depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi, facă-se nu ce voiesc Eu, ci ce voieşti Tu.
14:37 Şi a venit la ucenici, pe care i-a găsit dormind. Şi a zis lui Petru: Simone, tu dormi? Un ceas n-ai fost în stare să veghezi?
14:38 Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul este plin de râvnă, dar trupul este neputincios.
14:39 S-a dus iarăşi, şi S-a rugat, zicând aceleaşi cuvinte.
14:40 Apoi S-a întors din nou şi i-a găsit dormind; pentru că li se îngreuiaseră ochii de somn. Ei nu ştiau ce să-I răspundă.
14:41 În sfârşit, a venit a treia oară, şi le-a zis: Dormiţi de acum, şi odihniţi-vă! Destul! A venit ceasul! Iată că Fiul omului este dat în mâinile păcătoşilor.
14:42 Sculaţi-vă; haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul!
14:43 Şi îndată, pe când vorbea El încă, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, şi împreună cu el a venit o mulţime de oameni cu săbii şi cu ciomege, trimişi de preoţii cei mai de seamă, de cărturari şi de bătrâni.
14:44 Vânzătorul le dăduse semnul acesta: Pe care-L voi săruta, acela este; să-L prindeţi şi să-L duceţi sub pază.
14:45 Când a venit Iuda, s-a apropiat îndată de Isus, şi I-a zis: Învăţătorule! Şi L-a sărutat mult.
14:46 Atunci oamenii aceia au pus mâna pe Isus, şi L-au prins.
14:47 Unul din cei ce stăteau lângă El, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot, şi i-a tăiat urechea.
14:48 Isus a luat cuvântul, şi le-a zis: Aţi ieşit ca după un tâlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi.
14:49 În toate zilele am fost la voi, şi învăţam pe oameni în Templu, şi nu M-aţi prins. Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească Scripturile.
14:50 Atunci toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit.
14:51 După El mergea un tânăr, care n-avea pe trup decât o învelitoare de pânză de in. Au pus mâna pe el;
14:52 dar el şi-a lăsat învelitoarea, şi a fugit în pielea goală.
14:53 Pe Isus L-au dus la marele preot, unde s-au adunat toţi preoţii cei mai de seamă, bătrânii şi cărturarii.
14:54 Petru L-a urmat de departe până în curtea marelui preot; a şezut jos împreună cu aprozii, şi se încălzea la para focului.
14:55 Preoţii cei mai de seamă şi tot soborul căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L omoare; dar nu găseau nici una.
14:56 Pentru că mulţi făceau mărturisiri mincinoase împotriva Lui, dar mărturisirile lor nu se potriveau.
14:57 Unii s-au sculat şi au făcut o mărturisire mincinoasă împotriva Lui, şi au zis:
14:58 Noi L-am auzit zicând: Eu voi strica Templul acesta, făcut de mâini omeneşti, şi în trei zile voi ridica un altul, care nu va fi făcut de mâini omeneşti.
14:59 Nici chiar în privinţa aceasta nu se potrivea mărturisirea lor.
14:60 Atunci marele preot s-a sculat în picioare în mijlocul adunării, a întrebat pe Isus, şi I-a zis: Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc oamenii aceştia împotriva Ta?
14:61 Isus tăcea, şi nu răspundea nimic. Marele preot L-a întrebat iarăşi, şi I-a zis: Eşti Tu, Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?
14:62 Da, sunt, i-a răspuns Isus. Şi veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii şi venind pe norii cerului.
14:63 Atunci marele preot şi-a rupt hainele, şi a zis: Ce nevoie mai avem de martori?
14:64 Aţi auzit hula. Ce vi se pare? Toţi L-au osândit să fie pedepsit cu moartea.
14:65 Şi unii au început să-L scuipe, să-I acopere faţa, să-L bată cu pumnii, şi să-I zică: Proroceşte! Iar aprozii L-au primit în palme.
14:66 Pe când stătea Petru jos în curte, a venit una din slujnicele marelui preot.
14:67 Când a văzut pe Petru încălzindu-se, s-a uitat ţintă la el, şi i-a zis: Şi tu erai cu Isus din Nazaret!
14:68 El s-a lepădat, şi a zis: Nu ştiu, nici nu înţeleg ce vrei să zici. Apoi a ieşit în pridvor. Şi a cântat cocoşul.
14:69 Când l-a văzut slujnica, a început iarăşi să spună celor ce stăteau acolo: Acesta este unul dintre oamenii aceia.
14:70 Şi el s-a lepădat din nou. După puţină vreme, cei ce stăteau acolo, au zis iarăşi lui Petru: Nu mai încape îndoială că eşti unul din oamenii aceia; căci eşti Galilean, şi graiul tău seamănă cu al lor.
14:71 Atunci el a început să se blesteme şi să se jure: Nu cunosc pe omul acesta, despre care vorbiţi!
14:72 Îndată a cântat cocoşul a doua oară. Şi Petru şi-a adus aminte de vorba, pe care i-o spusese Isus: Înainte ca să cânte cocoşul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori. Şi gândindu-se la acest lucru, a început să plângă.


Search in:
Terms:

Vote and Comment on Facebook:Recommend This Page:
Post on Facebook Add to your del.icio.us Digg this story StumbleUpon Twitter Google Plus Post on Tumblr Add to Reddit Pin this story Linkedin Google Bookmark Blogger
Insert Your Personal Insight:

Please do not make mean comments and follow the biblical and spiritual character of this forum. If, however unpleasant situations arise, we request to flag it to us in order to evaluate the situation.

Text source: This text is in the public domain, downloaded from http://www.unboundbible.org, compiled by biblephone2008@gmail.com.

This project is based on delivering free-of-charge the Word of the Lord in all the world by using electronic means. If you want to contact us, you can do this by writing to the following e-mail: confluente.org@gmail.com

DAILY READING BIBLIA CORNILESCU



SELECT VERSION

COMPARE WITH OTHER BIBLES