Home / Romanian / Biblia Cornilescu / Web / Isaia

 

Isaia, Chapter 15

  
1. Prorocie împotriva Moabului. Chiar în noaptea când este pustiit, Ar-Moabul este nimicit! Chiar în noaptea când este pustiit, Chir-Moabul este nimicit!
  
2. Poporul se suie la templu şi la Dibon, pe înălţimi, ca să plângă; Moabul se boceşte: pe Nebo şi pe Medeba toate capetele sunt rase, şi toate bărbile sunt tăiate.
  
3. Pe uliţe, sunt încinşi cu saci, pe acoperişuri şi în pieţe, totul geme, şi se topesc plângând.
  
4. Hesbonul şi Eleale ţipă de li se aude glasul până la Iahaţ, chiar şi războinicii Moabului se bocesc cu sufletul plin de groază.
  
5. Îmi plânge inima pentru Moab, ai cărui fugari aleargă până la Ţoar, până la Eglat-Şelişia; căci suie, plângând, suişul Luhitului, şi scot ţipete de durere pe drumul Horonaimului.
  
6. Căci apele Nimrim sunt pustiite, s-a uscat iarba, s-a dus verdeaţa, şi nu mai este nici un fir verde.
  
7. De aceea strâng ce le mai rămâne, şi îşi strămută averile dincolo de pârâul sălciilor.
  
8. Căci ţipetele înconjură hotarele Moabului; bocetele lui răsună până la Eglaim, şi urletele lui răsună până la Beer-Elim.
  
9. Apele Dimonului sunt pline de sânge, şi voi trimite peste Dimon noi nenorociri; un leu va veni împotriva celor scăpaţi ai Moabului, împotriva rămăşiţei din ţară.